Hoţul de cărţi Markus Suzak-recenzie

 ,,Sunt bântuită de oameni"(Moartea) 

În Germania hitleristă, culori aparent banale capătă semnificaţii terifiante şi tulburătoare. În situaţii complicate, cuvintele pot salva suflete...sau le pot sfărâma.

Muzica, iubirea, cărţile, prietenia o ajută pe Liesel să treacă peste momentele grele din viaţa ei. Mama şi papa îl oferă copilei sprijinul şi dragostea de care are nevoie, deşi nu dispun de multi bani. Asta într-o perioadă în care economia era la pământ şi vremurile erau grele.

În paralel, naratorul, Moartea, povesteşte cu multă tristeţe şi oboseală despre ororile războiului şi consecinţele dezastroase ale acestuia: o mare de cadavre şi cruzimea inumană aplicată asupra evreilor şi a altor rase considerate ,,inferioare".

Această carte m-a ajutat să observ mai bine oceanul de nedreptate aplicat multor popoare nevinovate, inclusiv germanilor...ocean alimentat de convingerile şi de discursurile Fuhrerului. Dorinţa de a domina cât mai multă lume cu orice preţ a trezit în mine un amalgam de sentimente: furie, tristeţe, neajutorare, trăiri pe care nu multe cărţi au reuşit să mi le aducă.

ღ Deşi finalul a fost dur, au existat şi unele mici momente pline de bucurie, care dau totuşi un nou sentiment: SPERANŢA.

► Şi pentru că eu ador astfel de încheieri, mai realiste, este un motiv temeinic să pun HOŢUL DE CĂRŢI în topul celor mai bune cărţi citite de mine. Într-adevăr merită şi sper ca în viitor, cât mai multi cititori să aibă aceeaşi părere ca mine şi să o devoreze ◄

ღ ,,Mă omoară câteodată cum mor oamenii"(Moartea) ღ

Film DIVERGENT

    În sfârşit am ajuns şi eu să vizionez filmul. La cinema. Şi mi-a plăcut, deşi nu mă aşteptam. Adică atunci când am văzut-o prima dată pe actriţa care o interpretează pe Tris am rămas dezamăgită pentru că în mintea mea ea arăta cu totul şi cu totul diferit. La fel şi Four, Christina şi alte personaje. Însă am rămas surprinsă că până la urmă am ajuns să o îndrăgesc.


  În carte am detestat-o pe Jeanine pentru că era crudă şi pentru că făcea parte din Erudiţie, dar în ecranizare a fost personajul meu preferat. Şi nu ştiu exact de ce. Poate pentru că ştia cum să ţină discursuri şi pentru că, într-un fel a fost simpatică...



    Pe lângă actorii geniali, am apreciat faptul că în film s-a introdus o atmosferă dezolantă, tristă şi misterioasă. Efectiv simţeam că mă aflam acolo, a fost totul aşa de real.

   Legat de actiune, totul s-a petrecut îm mod logic şi nici nu am simtit cum a trecut timpul...deşi au fost
aproximativ 2 ore jumate. Iar la final eram ceva de genul: ,,Doar atât? Mai vreaaaaau! ". Şi aveam o imensă energie şi poftă de viaţă. Ceea ce e destul de ciudat.

 Well, în final pot spune că vizionarea acestui film nu a fost deloc o pierdere de timp şi  îl recomand oricui are timp şi chef de ceva awsome şi asdfghjkl.

Nothing

Chiar mi-e dor de desenele care se dădeau pe Jetix.. Ieri, pe la doişpe noaptea, mi-am amintit de vremurile de mult apuse şi m-am uitat pe youtube.


 Şi, pentru că îmi doresc mult, mult, mult seria ,,Instrumente Mortale", m-am înscris la un concurs de Paşte, organizat pe blogul Mythical Books ,aici. Iar premiile nu sunt deloc de neglijat.
Dacă cineva îşi doreşte să se înscrie, atunci, mult succes!

Divergent

   O distopie (termenii alternativi sunt: cacotopie, kakotopie sau anti-utopie, contra-utopie) reprezintă chiar antiteza unei societăți utopice sau chiar a unei utopii. O societate distopică se caracterizează prin prezența uneia din formele de guvernare autoritariste sau totalitare sau printr-o formă oarecare de opresiune sau de control social. Termenul provine din limba greacă, în care prefixul dis- are de obicei sensuri negative (ca în „disforic“) în timp ce topos înseamnă „loc“.

  Într-un Chicago distopic{am explicat mai sus}, oraşul în care trăieşte Beatrice Prior(frumos nume), societatea este împărţită în cinci facţiuni: Candoarea-cei sinceri-, Abnegaţia-cei altruişti-, Neînfricarea-cei curajoşi-,prietenia-cei paşnici- şi Erudiţia-cei înteligenţi. În fiecare an , într-o zi anume, tinerii în vârstă de şaisprezece ani trebuie să-şi aleagă facţiunea căreia îi vor fi devotaţi pentru tot restul vieţii.În ceea ce o priveşte pe Beatrice, ea trebuie să hotărească dacă rămâne alături de părinţii ei sau alege facţiunea care consideră că i se potriveşte cel mai bine.În cele din  urmă, alegerea pe care o face va surprinde pe toată lumea, inclusiv pe ea însăşi.

Părerea mea:

,,Divergent'' este una dintre cele mai emoţionante şi tulburătoare cărţi pe care am citit-o vreodată.

Mi-a plăcut mult de mama lui Tris, care, în spatele măştii de altruistă, reuşeşte să ascundă un mare secret. Şi atunci când ea a murit zâmbind, am simţit că acel moment a fost real şi ceva din mine încă îi simte lipsa.

Iar Tobias e aşa dulce, mai ales când e beat.

Nu-i aşa că sunt frumoşi?

Deşi lumea pare perfectă, pacea este întreruptă de certurile dintre Erudiţi şi cei din Abnegaţie.

Atacatorii nu se opresc doar la publicarea unor articole răutacioase, ci vor să pornească un război catastrofal pe motive egoiste...şi totul pare să meargă, mai ales când la conducere este Jeanine, ajutată de Eric, Max şi alţi malefici setoşi de putere.

Şi la final, curajoasa Tris salvează omenirea, luptându-se cu propriile sentimente, dar şi cu Neînfricaţii deveniţi somnambuli.

 Un alt motiv pentru care ador cartea asta e originalitatea cu care a fost scrisă, dar şi pentru că personajele evoluează continuu.

Şi am învăţat ce înseamnă o prietenie adevărată.

Mai jos, sunt câteva citate:

,,Deschid ochii şi-mi arunc braţul într-o parte.Sângele îmi picură de covor, între cele două boluri.Atunci, cu un icnet pe care nu mi-l pot stăpâni, îmi duc mâna mai în faţă, şi sângele îmi cade, sfârâind, peste cărbuni.Sunt egoistă.Sunt curajoasă."

,,-Four?se miră Christina.Ca patru,cifra?-Da,răspunde Four.E vreo problemă?"

,,Îşi aplecă puţin capul şi mă sărută blând.-Atunci, toată lumea o să-ţi spună Six.-Four şi Six, murmur. Patru şi şase."

,,-OK, fie, mi-e teamă de...intimitate,îi zic.-De intimitate, repetă Christina. Cum ar fi, de...sex?''

,,Întregul meu trup prinde viaţă şi energie. Îi strâng mâna, şi mi-o strânge la rândul lui .E treaz. Am avut dreptate."

Gânduri rătăcite

E prima mea zi de bloggăreală pe noul meu blog-avusesem mai multe, dar le-am lăsat baltă-.Şi sper ca ăsta să reziste mult şi bine, nu ca celelalte...

În fine, pentru anul ăsta, 2013, vreau să citesc Divergent. Am auzit că e gen thriller şi fantasty, exact genul meu...şi ca ar urma să se facă un film după acest bestselăr, chiar de către producatorii filmelor Twilight. Dar, şcoala se apropie cu o puzderie de examene,şi nu ştiu dacă-aş putea....în momentul de faţă, timpul mi-e cel mai mare duşman.
Vreau vacanţa de vară....
Am să încerc să savurez ultimele zile de libertate...
Şi îmi mai propun pentru noul an să citesc cât mai multe volume din seria Vampirii din Morgenville...tocmai am terminat volumul trei şi simt că iau foc dacă nu aflu mai repede continuarea, mă simt legată de cărţile ăstea.Sunt aşa de captivante, pline cu replici siropoase şi cu personaje geniale...
Ăăăă...şi la mulţi ani!