Cum bacalaureatul se apropie cu pași repezi, eu mi-am propus să recitesc cele două volume ale seriei "Moromeții". Cu trei sau patru ani înainte mai lecturasem aceste romane scrise de Marin Preda, însă am vrut să văd dacă o să îmi mai placă la fel de mult precum atunci...Ce se întâmplă?
Cu câțiva ani înainte de începerea celui de-al doilea Război Mondial, în satul Siliștea Gumești (Câmpia Dunării) viața țăranilor era liniștită, în sensul că nu existau conflicte majore. Întregul plot gravitează în jurul familiei lui Ilie Moromete, protagonistul romanului. În această familie existau șase copii, dintre care Paraschiv, Nilă și Achim (în ordine descrescătoare după vârstă)-ei fiind frații vitregi mai mari și Tita, Ilinca , Niculaie, copii lui Moromete și ai actualei sale soții, Catrina.
Întrucât printre paginile cărții se prezintă diverse aspecte ale satului românesc din perioada interbelică (întâlnirea oamenilor la fierăria lui Iocan ca să discute politică, serbarea școlară, descrierea Călușului, de Rusalii, secerișul, treierișul și apoi vânzarea grâului, facerea și savurarea pâinii etc) se poate spune că autorul a creat un soi de frescă a acelor timpuri, extrem de realistă. Mai ales dialogurile dintre țărani au făcut din ceea ce am citit un adevărat deliciu.
Am întâlnit de asemenea, pe lângă protagonist (are niște replici inteligente), și alte personaje simpatice și de la care ai ce învăța: Polina, o tânără care luptă pentru ceea ce crede că este corect, inclusiv împortiva propriei familii, Țugurlan, un om care pare antipatic, dar defapt este extrem de corect, chiar dacă asta îi amenință libertatea, Niculaie, un copil care vrea să învețe, cu toate că nimeni nu îl sprijină ș.a.m.d.
Dar la polul extrem există și cei care au trăsături de caracter preponderent negative, cum ar fi frații vitregi, care vor să fie superiori celorlalți, chiar dacă acest lucru ar însemna să fure și să nu aprecieze efortul părinților, care fac multe pentru păstra cele 14 pogoane de pământ. Guica, sora cea mare a lui Moromete, este de asemenea rea și încearcă să le facă viața amară Catrinei și copiilor săi etc.
De ce mi-a plăcut cartea
-nu are descrieri anoste și inutile;
-personajele sunt realist conturate. datorită replicilor și felului lor de fi;
-am învățat și puțină istorie odată cu lecturarea acestui roman.
2 comentarii:
Frumoasă recenzia, Loreen! Și mie mi-a plăcut foarte mult ”Moromeții”, mai ales de Ilie :-D. Ai făcut foarte bine că ai citit deja romanul. În cursul anului școlar șansele să ai timp pentru așa ceva sunt foarte mici. Eu am citit romanele pentru bac prin clasa a zecea și îmi propusesem să le recitesc pe parcursul clasei a 12-a, dar n-am mai avut timp. Totuși, ce-i citit cu atenție chiar o singură dată e bun citit :-D.
Bianca Ioana-așa e, dacă citești cu atenție e imposibil să nu rămâi cu ceva în minte!
Mulțumesc pentru comentariu..:)xoxo
Trimiteți un comentariu