Pe muchie de cuţit de Colin Forbes

 Ce se întâmplă?

   Cu deviza ,,Norocul joacă un rol important în soluţionarea unei crime", Tweed, ,,directorul adjunct al Serviciului Secret de Informaţii (SIS)", împreună cu Paula Grey, asistenta sa de încredere şi cu alţi oameni pricepuţi şi în care te poţi bizui oricând, pornesc în căutarea asasinului care a înfăptuit nişte crime monstruase, oribile şi de neimaginat. Dar aici detectivii au de-a face cu o minte diabolic de inteligentă, care le îngreunează cercetarea cu fiecare omor realizat. Crimele în serie par fără logică, întrucât fiinţele cărora le-a fost curmată viaţa nu au nicio legătură una cu alta şi cel mai important, ucigaşul căutat omoară oameni pe două continente, respectiv Europa şi America. Dar oare există o legătură între Statele Unite şi Europa? Vă las pe voi să descoperiţi....

Coperta de mai sus
am găsit-o pe Goodreads şi mi se pare
mult mai sugestivă decât cea din
România.

Părerea mea
   Un mare atu al acestui roman îl reprezintă personajele. Fiecare e unic şi ce mi-a plăcut cel mai mult au fost momentele când ele comunică unele cu altele. De exemplu, este un personaj, pe care îl numesc A. Ei bine, A vorbeşte cu B, care e de treabă şi prietenos şi comunicarea dintre ei e deschisă şi purtată pe un ton lejer. Dar tot A poartă o conversaţie cu C, care e de neîncredere şi dubios, astfel dialogarea este forţată şi cumva interlocutorii sunt reţinuţi în a arunca la întâmplare cuvinte. Ştiu că ce am spus mai sus sună cumva prosteşte, probabil că nu este un mare lucru, dar ceea ce vreau să spun este că autorul a reuşit să ilustreze verosimil comunicarea dintre oameni.
   Nu am suportat descrierile detaliate şi uneori, exagerate şi fără rost, care dau o senzaţie de plictiseală cruntă. Ştiu că prezentarea unor locuri sau a unor obiecte sau a unor fiinţe e uneori necesară, dar aici am simţit că s-a abuzat de descriere, care parcă nu se mai termina uneori. O altă chestiune care nu mi-a plăcut a fost că, la final, atunci când se află criminalul şi motivele pentru care el sau ea a înfăptuit crimele, nu se precizează rostul anumitor persoane sau a unor anumite obiecte, care la început dădeeau impresia că sunt de o importanţă crucială în rezolvarea cazului. Am simţit că a rămas ceva neterminat....
   Totuşi, ,,Pe muchie de cuţit" de Colin Forbes mi se pare o carte bună, care pe mine m-a învăţat că oamenii aparent inofensivi sunt capabili să înfăptuiască lucruri oribile doar pentru plăcere. Şi cel mai important, mi s-a reconfirmat că e bine să-ţi urmezi instinctul, indiferent cât de stupid şi fără logică pare la început. De multe ori el te aduce pe o pistă corectă.

Scor: 3,5 din 5