Numele vântului de Patrick Rothfuss (seria Cronicile ucigașului-de-regi Ziua întâi)

  Fiind o mare iubitoare a genului fantasty, când am văzut seria Cronicile ucigașilor de regi prin librării am fost extrem de entuziasmată, întrucât știam că îmi va plăcea, mai ales că citisem înainte mai multe recenzii pozitive despre aceste volume.

   Așadar, făcând o vizită pe la bibliotecă și observând pe un raft prima carte a acestei triologii, nu am ezitat să o iau și uite-așa a început aventura mea în lumea magică creată de Patrick Rothfuss. Și credeți-mă, a fost exact ce m-am așteptat să găsesc, ba chiar mai mult....

Ce se întâmplă?

 Kvothe, eroul acestui roman, este o legendă în lumea sa. Posedând multe calități pe care ceilalți își doreau să le fi avut, personajul principal trece prin multe peripeții, din cauza unui eveniment tragic din copilăria sa. A aflat cum e să trăiești de unul singur de la o vârstă fragedă, cum să se îngrijească și să supraviețuiască printre niște oameni răi, cum să câștige bani neavând pe cineva alături de el etc, etc...

   În prezent, Kvothe e deja matur și fiincă s-au inventat multe legende despre el și alte motive pe care nu le spun aici, acesta decide să-i transmită povestea veții lui unui cronicar , timp de trei zile (prima zi fiind doar primul volum din serie). ,,Numele vândului" este un bildungsroman, în care eroul narează felul în care a ajuns să fie un viteaz, la început fiind doar un copil naiv și inteligent.

Părerea mea

 Deși cartea are aproape 800 de pagini, nu am avut impresia că vreun rând a fost pus doar pentru umple paginile, ci fiecare întâmplare m-a captivat. Au fost momente triste (majoritatea), dar au fost și unele vesele care m-au emoționat. Uneori am uitat că citesc o carte, trăiam efectiv senzațiile lui Kvothe. :)

 Atmosfera a fost una veche, m-am simțit ca și cum aș fi călătorit cu sute de ani în urmă. Îmi amintește de poveștile lui Sadoveanu, atunci când oamenii de întâlneau la han și discutau, iar în jur mirosea a toamnă...Mi-a plăcut mult asta...

  Personajele sunt numeroase și superbe, fiecare în felul său. De exemplu, la un moment dat personajul principal de duce la universitate și acolo are un magistru, adică un profesor, pe nume Lorren, care îmi amintea de Severus Snape, din Harry Potter, întrucât amândoi au o personalitate asemănătoare. Sau Denna, prietena protagonistului, care este o fire unică și care m-a fascinat, mai ales comportamentul său. >3

  Recomand această serie tututor pasionaților de cărți fantasty și celor care vor ca pentru câteva ore, să uite de problemele lor cotidiene și să se adâncească în legendele și lumea ireală a lui Kvothe. E o experiență de neuitat...

Citate:

"...am învățat că iubăreții cei mai mari au văzul mai bun decât cei mai mari cărturari."

     "Era o zi de toamnă din acelea cu totul minunate, care se găsesc atât de des în povești și atât de rar în lumea adevărată."

" -Chiar și o întrebare stânjenitoare?

          -De multe ori, numai astea merită să fie întrebate."

"Cele mai reușite le-am avut atunci când nu m-am gândit, ci am făcut pur și simplu ce simțeam că e mai bine. Chiar dacă nu aveam nicio socoteală pentru ce făcusem."

"Când suntem copii, arareori ne gândim la viitor....Ziua în care începem să ne facem griji în legătură cu viitorul este ziua în care ne luăm rămas-bun de la copilărie."

"Ceea ce pricepem putem să încercăm să și stăpânim."

"Jumătate din meseria de artist e să știi încotro se îndreaptă credințele oamenilor care vin să te vadă jucând."

"Un poet e un muzician care nu poate să cânte. Cuvintele trebuie să găsească mintea cuiva înainte să-i atingă inima, iar mințile unora sunt ținte înfiorător de mici. Muzica de atinge inimile nemijlocit, oricât de mică sau încăpățânată ar fi mintea celui care ascultă."

 

"Un om isteț și nechibzuit e unul dintre cele mai periculoase lucruri posibile."

"Amândoi aveau ochii închiși. Păreau să fie mulțumiți cu desăvârșire. Dacă găsiți pe cineva care să fie așa cu voi, cineva pe care să țineți în brațe și să vă închideți ochii împreună fără să vă mai pese de lumea din jur, atunci sunteți norocoși. Chiar dacă durează doar o clipă sau o zi. Chiar și după atâția ani, legănându-se blând în ritmul muzicii, e cum îmi închipui eu dragostea."

"Uneori, realitatea înseamnă numai durere, iar pentru a scăpa de durere mintea trebuie să lase realitatea în urmă."

"Oasele se vindecă, dar regretele nu te părăsesc niciodată."

"De multe ori, teama vine din necunoaștere. Imediat ce am înțeles care era problema, a devenit doar o problemă, nimic de care să mă tem."

"...Oriunde  te-ai afla, oamenii sunt la fel."

"În afară de asta, furia îți poate ține de cald noaptea și mândria rănită poate să împingă un om spre fapte mărețe."

"Oricum ți-ai petrece viața, mintea are să te apere mai bine decât o sabie. Așa că ține-o ascuțită!"

"Oamenii chibzuiți se tem de trei lucruri:  de marea cuprinsă de furtună, de o noapte fără lună și de mânia unui om blând."

 

"De aceea suntem atât de atrași de povești. Ele ne dau claritatea și simplitatea care lipsește din viețile noastre."

"Reputația e ca un fel de armură sau ca o armă pe ca o poți mânui la nevoie."

"Sunt două modalități sigure prin care îți pierzi un prieten. Unul e să-i ceri împrumult, celălalt, să-i dai."

"Muzica e o amantă mândră, năbădăioasă. Dacă îi acorzi timpul și atenția pe care o merită, e a ta. Dacă îi greșești, va veni o zi când o vei chema și nu îți va răspunde."

"Dacă-ți place o fată, trebuie s-o știe și ea."

"  Berea încețoșează memoria, tăria o pune pe foc, dar vinul e cel mai potrivit pentru chinurile unei inimi îndurerate..."

"Prinzi mai multe muște cu miere."

"Nu așa merge lumea? Vrem lucruri dulci, dar avem nevoie de cele neplăcute."

"Dar cum se întâmplă, să cauți nu înseamnă să și găsești."

"În timp, devenim cu toții ceea ce pretindem că suntem."

"E ca și cum toată lumea și-ar povesti povestea vieții în capul lor. Întotdeauna. Tot timpul. Povestea aceea te face ceea ce ești. Ne clădim din mrejele acelei povești."

"Să nu mă confunzi cu masca mea. Vezi lumina care lucește la suprafață și uiți de frigul și întunericul de dedesubt. "

 Punctajul meu: 5 din 5

Cărți sau țigări de George Orwell

  Acest volum conține câteva eseuri cu tentă moralizatoare, iar în fiecare dinte ele autorul amintește și evidențiază anumite defecte ale societății, cum ar fi condițiile inumane de trai dint-un spital de stat, răpirea libertății de orice fel, indiferența unora față de cărți, maltratarea psihică a copiilor etc...etc...

  Lecturând romanul lui George Orwell (e prima mea întâlnire cu acest autor, și presimt că o să mai fie câteva în viitor, chiar m-a impresionat plăcut), mi-am dat seama că unele din problemele enumerate mai sus încă mai sunt valabile și în secolul 21, ceea ce m-a întristat un pic și m-a făcut să meditez la câtă răutate și indiferență poate să se adăpostească în oameni... (presupun că într-un fel asta e bine, nu ăsta e rostul publicării acestei cărți?) 

   Nu sunt multe de spus despre ,,Cărți sau țigări", întrucât e un roman de dimensiuni mici, care se poate citi în câteva ore, pe o zi ploioasă,in cazul meu, dar cu toate astea e emoționant, te face să vrei să devii mai bun și te îndeamnă să visezi.

Punctaj: 3 din 5

Spirit de sărbătoare

Întâlnire la Elisée de Rodica Ojog Brașoveanu

  Synopsis
Calauziti de Rodica Ojog-Brasoveanu, facem o calatorie in timp si ne intoarcem in Romania din vremea Primului Razboi Mondial, spre a fi martori la o poveste de spionaj. Zvonuri, masluiri, tradari si escapade amoroase, intr-un roman in care imprevizibilul pandeste la fiecare pagina.

Părerea mea

De ceva timp am făcut o enormă pasiune pentru scrierile Rodicăi Ojog Brașoveanu și cred că asta se poate vedea limpede pe lista mea de cărți citite de pe Goodreads. Această autoare are pur și simplu un stil unic, inegalabil și fermecător, făcându-mă să nu mă mai pot dezlipi de paginile romanului respectiv și să nu mai am liniște până nu-l ,,devorez" pe tot...

  Ca orice volum de-al ,,Agathei Christie a României",  ,,Întâlnire la Elisée" s-a ridicat la măsura așteptărilor mele, întrucât personajele au fost inteligent create, fiecare dintre ele dând și mai multă frumusețe poveștii prin personalitatea și replicile acestora încântătoare, ultimele fiind un veritabil delicu pentru mine, ca cititor.

De asemenea atmosfera apăsătoare și dezolantă a Primului Război Mondial, pe care se petrec evenimentele parcă a produs în mine o agitație, un soi de neliniște...Acest fapt mi-a plăcut, pentru că în acest fel am avut o imensă empatie pentru cei din această carte...efectiv aveam impresia că acel conflict nu se mai termină și că viitorul nu va mai fi nicodată trandafiriu.

   Cu toate că romanul are o tentă deprimantă, întrucât dăăă, e vorba de Marele Război aici, eu m-am bucurat în mare parte lecturându-l, datorită suspansului care pândește la fiecare pas, mulțumită personajelor încântătoare (unele dintre ele sunt negative, dar tot fermecătoare sunt) și mai ales datorită unei povești de iubire dintre doi oameni complet diferiți, o iubire trăită într-o vreme tulbure și cu o societate cu multe prejudecăți...Chiar mă întrebam dacă această dragoste are perspectivă, și trebuie să recunosc...finalul m-a surprins.

Citate:

Dacă oamenii au memorie fragilă, conducătorilor lor nu le este îngăduit să greșească la fel, iar istoria militară e plină de pilde.

 Cui îi pasă se pune pe carte, cui nu, îi amărăști doar zilele.

Unii trafichează tutun și alcool, noi traficăm sentimente.

Umorul care presupune în ultimă analiză un anumit mod, înțelept, păstrând simțul proporțiilor, de a privi existența, este generat de o amplă experiență.

Colonelul mai medita că oamenii proferează toată viața teorii pe care le consideră axiome pentru ca la un moment dat să acționeze exact în sens contrar.

Un lucru făcut ori dăruit la timpul său e ca și cum l-ai face sau l-ai dărui de două ori...Pe mine unul nu m-a convins niciodată acel ,,mai bine mai târziu decât niciodată...

Despre campania ,,Tânăra lectură”

  Hei dragi followeri!Am văzut pe blogul Girl & Brainy că începe să ia ființă o nouă campanie, ce are drept scop îndemnarea tinerilor români să (re)descopere plăcerea cititului...
  Eu sunt extrem de încântată de faptul că Raisa s-a gândit la o modalitate de a apropia adolescenții mai mult de uimitoarea lume a cărților și mai mult decât atât, prin intermediul acestei campanii, sper ca din ce în ce mai mulți să scape de prejudecăți și să-și dea seama că lectura unui roman poate fi o activitate plăcută, relaxantă, nu doar ceva banal și plictisitor. :)

  Dacă vreți să vă implicați și voi sau doriți să aflați mai multe despre ,,Tânăra lectură", dați click AICI.  Eu cred cu tărie că noi, cei care apreciem cărțile, putem să îndemnăm pe ,,ceilalți" să aibă aceeași atitudine ca noi.

Gaudeamus și primăvara

Astăzi a fost o zi cum n-a mai fost de mult timp-cu soare și parcă ceva mă îndemna să mă plimb- exact asta am făcut. Sunt așa de fericită că iarna a plecat, eram sătulă de ninsori, vânt puternic și ploaie...Cu ocazia asta mi-am luat o rochiță nouă, de fiecare dată când mă uit la ea mă binedispune :>3

Mai mult decât atât, un factor important care a contribuit la buna mea stare de spirit din ultimele zile a fost târgul de carte Gaudeamus din orașul meu. de unde am achiziționat frumusețile de mai jos. :) 

Voi ce ați mai făcut în ultima perioadă? Ce ați mai citit, ce filme ați mai vizionat etc etc?

Love story-1970 (film)

Astăzi am vizionat pentru prima dată celebrul film Love Story. Înainte să-l văd nu aveam deloc așteptări de la el, dar totuși m-a surprins într-un mod plăcut, de la început până la final. De fapt, dacă stau și analizez mai atent, cred că și dispoziția mea bruscă din ultima perioadă de a citi cărți și de a urmări filme siropoase m-a făcut să ador ,,Love Story" mai mult decât e cazul, dar asta nu înseamnă că nu rămâne o tragedie cu adevărat remarcabilă.

Ce se întâmplă?
Doi tineri se îndrăgostesc și au mari planuri în ciuda micilor obstacole pe care iubirea dintre ei reușește să le înlăture cu ușurință. Viitorul părea să le surâdă celor doi și totul era trandafiriu, dar o maladie neașteptată, dură și necruțătoare destramă fericirea protagoniștilor, creându-mi o mare tensiune mie, ca cinefil și într-un fel, apariția acelei boli m-a făcut să-mi dau seama că dragostea adevărată poate învinge și cele mai neîndurătoare probleme. :)

Am apreciat că...
-actorii sunt extrem de simpatici, cred că datorită lor filmul a fost un adevărat delicu;
-decorul și hainele actorilor erau din secolul trecut(am o slăbiciune pentru lucrurile vechi);
-chiar dacă e o dramă, am găsit aici multe momente amuzante;
-finalul a fost trist, dar totuși mi-a plăcut. După ce am terminat filmul eram cam așa:

Ce mi-a displăcut

-sincer, nu cred că există ceva să nu fi agreat...

Răzbunarea sluților de Rodica Ojog Brașoveanu

  Pentru că se aprope Valentine Day, mi s-a părut că ,,Răzbunarea sluților" este o lectură perfectă pentru perioada asta a anului. Bine, mai mult coperta cu inimioare m-a determinat să mă apuc de cartea de mai sus și într-adevăr nu regret că i-am dat o șansă...a fost o experiență superbă, așa cum se întâmplă când savurez un roman scris de Rodica Ojog Brașoanu.

Ce se întâmplă?

  Precum sugerează și titlul, în aceste rânduri se aduce în prim plan eterna ură a celor considerați urâți contra celor care au un look de invidiat. În lumea creată de autoarea cărții de mai sus, mulți din cei care sunt frumoși sunt conștienți de atuul lor si exploatează această însușire la maxim, făcând viața un adevărat iad pentru cei din jurul lor, care nu sunt la fel de arătoși ca ei ...

   Dar și sluții s-au săturat de atitudinea ostilă, arogantă și disprețuitoare a celor chipeși față de ei și     așa ei decid să se răzbune, dar cumva răzbunarea merge prea departe, până la crimă...

   

   Părerea mea

     Așa cum m-am obișnuit cu scrierile ,,Agathei Christie a României"(anul trecut am am citit multe cărți de ale ei), primul lucru care fascinează sunt personajele. Ele sunt pur și simplu unice, cum nu am mai întâlnit în alte romane și în plus, de fiecare dată când ,,fac cunoștiință" cu un nou caracter, am senzația acută că am mai întâlnit în viața reală pe cineva asemănător și cumva, am impresia că prin intermediul lor se creează o mai mare conexiune dintre mine, ca cititor și acea carte.
   În ,,Răzbunarea sluților" am întâlnit cele mai demne de milă ființe fictive, anume cei ,,urâți", care erau nevoiți să suporte dușmănia celorlalți doar pentru că ei nu atingeau standardele societății pentru frumusețe. Sau o altă categorie de persoane de aici, la fel de demne de compasiune, sunt cei cu care destinul a fost necruțător, făcându-i să devină mai duri și să aibă diferite excentrități...
În timp ce lecturam acest volum, mă gândeam cu ce au greșit unii oameni de au o viață așa de amară, doar pentru felul cum arată și cum de unii o duc așa de bine pentru că sunt frumoși...
  Acțiunea la început este calmă și atmosfera este dulce, dar spre final totul de precipită, parcă pregătindu-mă spre deznodământ. La un moment dat totul devenea alert și chiar mi-a fost teamă ca nu cumva unele personaje să pățească ceva fatal. Ce să mai, în mintea mea totul se derula precum un film de un foarte bun rating. :)
Punctaj: 3 din 5
Citate:

"...orice se poate repara, reputația însă niciodată"

,,Nu poți împiedica ploaia să cadă, dar o aștepți altfel când ai în dulap un trenci și o umbrelă."

,,Lupul s-ar sătura și cu un singur miel, spun ciobanii, dar când dă ochii și cu neamurile lui, vrea toată stâna."